Motorul pompei cu piston axial cu plăci oscilante, datorită caracteristicilor sale structurale, poate atinge o eficiență ridicată și rezistență la presiune, poate realiza o varietate de funcții variabile, prin urmare, devine componenta asă în tehnologia hidraulică. Cu toate acestea, deoarece are în general cel puțin patru perechi de perechi de frecare glisante: tavă de distribuție a uleiului - bloc cilindric, bloc cilindric - piston, cap piston - bilă și mufă glisante, saboți de glisare - placă oscilantă, situația de lubrifiere este complexă, prin urmare, durabilitate a devenit indicatorul său cheie și este, de asemenea, cel mai mare decalaj dintre produsele autohtone și nivelul avansat al lumii. Pentru a coopera cu strategia de consolidare industrială, acest articol este scris special, referindu-se în principal la partea de revizuire a literaturii și literatura din teza de doctorat a lui Breuer (IFAS2007, Institute of Fluid Transmission Control, Aachen University, Germania). Pentru a facilita regăsirea referințelor, denumirile din text sunt păstrate cu litere latine.
1. Prezentare generală
În ceea ce privește starea de frecare a lagărelor de alunecare obișnuite, germanul Stribeck a rezumat celebra curbă Stribeck în 1902 conform unui număr mare de rezultate ale testelor (vezi Figura 1). Se poate observa că coeficientul de frecare este cel mai mic în regiunea de frecare mixtă. Deoarece în zona de frecare lichidă, uzura materialului este cea mai mică, astfel încât rulmentul de alunecare este ideal pentru a lucra la joncțiunea frecării mixte și frecării lichide. Curba este foarte valoroasă pentru proiectarea lagărelor de alunecare, așa că este inclusă în standardul industrial german DIN50281:1977-10 „Fricțiunea în rulmenți: Concept, tip, stare, cantitate fizică”.
În comparație cu rulmenții obișnuiți, relația dintre sarcină, distribuția presiunii, geometria și cinematica pe perechea de frecare a pompei cu piston axial este mult mai complicată. Datorită cuplării fiecărui punct de alunecare, pistonul are un grad de libertate incert în articulația sferică și orificiul cilindrului, ceea ce face destul de dificil calculul contactului de frecare. Luați pistonul de exemplu, deși pistonul are și translație axială similară cu rotația arborelui în rulmentul obișnuit, el este supus și unei forțe laterale în afara zonei de rulment (cilindr) de către sabotul de alunecare, ceea ce face pierderea prin frecare. cauzat de piston partea principală a pierderii de putere. Prin urmare, experiența acumulată pe baza teoriei tradiționale a rulmentului de alunecare poate fi aplicată doar într-un mod limitat.